Deoarece traim in aceasta societate dezmembrata, deseori este extrem de greu sa diferentiem dragostea adevarata fata de cea falsa. Atunci cand intreaga atentia este directionata asupra aspectelor emotionale sau a celor fizice, sexul pare a fi obiectul prin care definim o relatie atuentica. Totusi, o astfel de mentalitate, desi adevarata, reprezinta mentalitatea unor relatii zbieratoare. Alergat-ul dupa sex reprezinta, intotdeauna, temelia unei relatii socante si stupide. Socante din punctul de vedere ca astfel de relatii nu sunt acceptate sau promovate de Dumnezeu. Iar stupide datorita rufelor murdare aruncate (ca si consecinte) inaintea intregi societatii. In aceasta privinta, foarte multi tineri crestini au devnit obiectul principal prin care astfel de situatii inundeaza Biserica lui Cristos.

O persoana care alearga dupa sex este un nebun care alearga ca un dobitoc/a doar pentru asi satisface propriile placeri. O asftel de persoana nu se gandeste ca persoana exploatata este o fiinta creata de Dumnezeu. De fapt, atat de ipocrit este ea incat aceasta nu este condusa de intelepciunea Divina, ci mai degraba, aceasta fiinta este manevrata de o intelepciune demonica. Nu doar ca o astfel de persoana exploateaza emotiile si caracterul anumit indivizi, dar in acelasi timp, o astfel de persoana alege sa distruga standardele asezate de Dumnezeu pentru intreaga societate.

In aceasta societate perturbata de simbolul sexualitatii decadente, ca si crestini, trebuie sa ne aducem aminte ca nu este indeajuns ca cineva sa fie atractiv sau istet. Istetimea nu ne va oferi capacitatea necesara pentru a iubi o persoana cu adevarat. Dincolo de istetime se regaseste intelepciunea lui Dumnezeu, iar daca cineva are nevoie de intelepciune (motivati fiind de Dumnezeu) el/ea trebuie sa o ceara de la Dumnezeu. Orice relatie autentica trebuie sa se bazeze pe Cuvantul lui Dumnezeu, in care sunt asezate toate principiile morale pentru o relatie adevata.

Va continua …

Scris de Cosmin Pascu

Deseori ma intreb care este motivul pentru care ne-am oprit din a investii in relatiile prieteniilor nostri (care sunt frati si surori in trupul lui Cristos)? Recenta carte, `Costul Uceniciei’ (de Dietrich Bohenfoer) este o carte perfecta pentru o genratatie atat de debusolata precum ceea in care ne regasim cu totii. Se pare ca o relatie autentica necesista persoane care sunt devotate, cu maxima atentie, persoanei Domnului Isus Cristos si inradacinati in Cuvantul vietii, adica Cuvantul lui Dumnezeu.

Pentru Pavel (in 2 Timotei) relatia acetuia cu tanraul Timotei a fost o relatie autentica, o relatie in care ambele persoane au investit nu doar in a se adanci in nemarginita cunoastere a Fiului lui Dumnezeu (Cristos), dar si in incurajarea fratilor care formau Biserica lui Crostos. In zilele noastre, tanjim neincetat dupa acest aspect relational pe care Pavel l-a avut fata de tanarul Timotei. Mai mult, saturatii fiind de esecurile pastoresti si de strigatele celor care tanjec dupa faima si celebritate, dorim sa marturisim aceasi intensitate relationala pe care Biserica din Tesalonic (1 Tes 1) a marturisit-o atunci cand a descoperit mesajul Evangheliei. Aceasta Biserica devenise un trofeu al dragostei fratesti, al iubirii nemarginite fata de cei pierduti, motivand ca urmare alte biserici. Mesjul Evangheliei a devenit mesajul acestora. Cristos! Cristos a fost mesajul acestei biserici antice, atat in relatile acestora cu Dumnezeu cat si fata de cei care venau sa se inchine in mijlocul acestora. Biserica din Tesalonic este o biserica obisnuita dar care detine cu un mesaj deosebit. Aceasta este definita unei biserici care doreste sa investeasca in membrii acesteia.

`Ai un minut sa discutam despre Cristos?` ar trebui sa fie intentia fiecarui crestin care sustine ca este un crestin adevarat. Daca nu avem timp sa impartasim ceea ce am invatat din Cuvantul lui Dumnezeu, ceea ce am experimentat prin aplicarea acestui Cuvant Sfant, ceea ce am marturisit in viata altora care traiesc in conformitate cu Cuvantul lui Dumnezeu, atunci cred ca trebuie sa reconfiguram scopul pentru care sustinem ca suntem crestini sau urmasi ai lui Cristos.

Cu stima si respect,
Cosmin Pascu

opreşte-te si gandeşte! ce ai vrea ca ei să-şi aducă aminte? tu iţi faci amintirile. depinde de tine ce iţi vei aduce aminte peste câtiva ani. depide de tine ce işi vor aduce aminte cei din jur de tine.
poate nu crezi ca e chiar aşa de important ce faci acum, dar de asta depind atât de multe. de alegerile pe care le iei acum, vor depinde multe din alegerile pe care le vei lua mai tarziu. opreşte-te si gandeşte.

În Biblie scrie că Dumnezeu nu iroseşte nimic. şi eu cred asta. chiar cred că nu a pus nimic in noi care să nu aibă un scop precis, un scop clar, aşa cum fiecare organ are rolul lui, aşa fiecare idee are un scop, fiecare talent, fiecare abilitate, fiecare pasiune, fiecare dorinta, fiecare vis, toate au un scop. El iţi promite că va face lucruri mari, în tine şi prin tine, daca Îl laşi. Dumnezeu nu obliga pe nimeni, nu te va obliga nici pe tine, te lasă să alegi, asta e frumuseţea. dar tu ai nevoie de inţelepciune pentru a lua deciziile corecte. si inţelepciunea vine tot de la EL. si tot EL promite că o va da oricui o va cere sincer. ce te opreşte să ai inţelepciune pentru a luat decizii corecte. si a-ţi indeplini scopul?

e atat de scurt timpul pe care îl avem. atat de scurt şi ne este aşa de uşor sa îl irosim pe lucruri fară valoare. suntem atât de uşor distraşi de tot ce se intamplă în jurul nostru incât uităm de Cel care ar trebui sa fie în interiorul nostru.
încearcă să priveşti dincolo de ce se vede, dincolo de ceea ce e evident. încearcă să gandeşti că e mult mai mult decat vezi tu. e ca un joc de puzzle. tu vezi o piesa, poate şi câteva din jurul ei, dar restul? restul sutelor de piese? încearcă să gandeşti că e mai mult de atât, mult mai mult de atât. Dumnezeu te-a creat cu un scop. si scopul Lui e mai mare decât ca să te faca pe tine fericit, acesta e doar un bonus, scopul lui e mult mai mult de atât, El vrea să îşi arate gloria Lui. şi tu, da, tu ai ONOAREA de a putea fi folosit de EL.
de aşa de multe ori tindem să avem impresia ca noi îi facem o favoare lui Dumnezeu când facem o fapta buna, când dăm bani la săraci, ajutam pe cineva. etc. când de fapt. El ne face o favoare nouă că ne dă oportunităţi pentru a face ceva pentru El.

e aşa de simplu să-ţi ratezi scopul,dar atât de greşit, atât de mulţi oameni fac asta, şi fiecare tinde mai mult sau mai puţin. dar tu, tot ce vezi la alţii că e gresit, în loc sa îi critici, de ce nu eşti tu diferit? nu acţiona tu în acel mod… şi vei vedea că vei deveni tot mai aproape de ceea ce EL te vrea sa devi şi ei vazandu-te pe tine ca eşti diferit, vor vrea şi ei să aiba acel ceva care te face pe tine diferit. si astfel vor deveni tot mai mult asemenea Lui. pentru că vor vedea ce ratează. Gandeşte-te la asta.

autor: Flo, Ilovefest.ro

Continua pe crestintotal.ro

Continua pe crestintotal.ro

Dragi prieteni,

Cu adanca recunostinta fatza de Dumnezeu si harul Sau, dorim sa va multumim si voua pentru rugaciunile dv.

Redirectionarea primei tabere catre zonele sinistrate din MD s-a concretizat in 5 echipe de voluntari care au mers in Dorohoi si au ajutat fizic pe cei aflati in nevoie. Gestul tinerilor nu a ramas fara ecou: primaria din Dorohoi, fiind impresionata de voluntarii evanghelici care au mers sa slujeasca oamenii indiferent de religia lor, s-a oferit sa cazeze si sa hraneasca (doua mese pe zi) echipele noastre. Aceasta actiune, numita “Iubeste-ti aproapele”, continua sa se desfasoare pana in luna septembrie. Daca sunteti interesati sa va alaturati echipelor care au mai ramas, scrieti la iubesteti.aproapele@yahoo.com.

Tabara Peniel din BH s-a incheiat cu bine saptamana trecuta. Dumnezeu ne-a binecuvantat intr-un mod deosebit! Vremea insorita (la inceput prea dogoritoare), locul frumos, Crisul Repede pe care tinerii au facut “rafting” cu salteaua, activitatile sportive si recreative etc. au fost cadre potrivite pentru ca cei peste 1100 de participanti (incluzand vizitatorii) sa poata experimenta unitatea frateasca, extrem de necesara pentru manifestarea prezentei lui Dumnezeu. Inchinarea neobstructionata, predicarea cu autoritate a Cuvantului si staruinta in rugaciune au fost ferestre prin care multi tineri au putut vedea cerul deschis. In urma intalnirii cu Dumnezeu, multi tineri L-au primit pe Isus ca Mantuitor in viata lor, au primit iertare si vindecare sufleteasca, au primit viziuni noi, au fost umpluti sau reumpluti cu Duhul Sfant si/sau au primit anumite daruri duhovnicesti. Toate aceste experiente au intarit tinerii in lupta spirituala (tema taberei) in care suntem angajati cu totii. De acum, nu ramane altfeva decat ca tinerii sa puna in practica hotararile bune luate la tabara si sa se avante cu mai multa ravna spre prima linie a razboiului spiritual, fiind convinsi ca victoria le este deja asigurata in Cristos.

Rugati-va ca Domnul sa ridice o generatie de tineri neinfricati si inzestrati cu puterea Sa, care sa spulbere randurile inamicului, largind astfel Imparatia lui Dumnezeu si smulgand din iad cat mai multi oameni pierduti!

Rugati-va si pentru actiunile Peniel care vor mai avea loc in aceasta toamna:
1. Conferinta familiilor tinere – 17-19 sept.
2. Conferinta tinerilor din Austria.
3. Conferinta tinerilor din Spania.
4. Conferinta regionala in RO.

Domnul sa va binecuvanteze!

Echipa Peniel

Fraţii se ceartă mereu, părinţii nu se înţeleg
Rămân doar lacrimi în ochii celor micuţi
Vântul suflă uşor, parcă ne întrebă mereu
Sunteţi orfani de Dumnezeu?

Unde-i iubirea de altă dată
Unde e pacea lăsată, de Isus
Unde-i iubirea de altă dată
Domnul ne cheamă să fim iarăşi blânzi

Războaiele nu se sfârşesc, oamenii mai mult se urăsc
Şi rămân iarăşi lacrimi în ochii celor mai mulţi
Vântul suflă uşor, parcă ne întrebă mereu
Sunteţi orfani de Dumnezeu?

Unde-i iubirea de altă dată
Unde e pacea lăsată, de Isus
Unde-i iubirea de altă dată
Domnul ne cheamă să fim iarăşi blânzi

Unde-i iubirea, unde-i iubirea?

Dă-ne iubirea de altă dată
Dă-ne pacea lăsată de Isus
Doamne, dă-ne iubirea de altă dată
Vrem să trăim azi, să trăim ca Isus

Am plecat din Iaşi joi dimineaţă în jurul orei 5, cu 2 microbuze şi o maşină mică. În total 20 de tineri, cred. Drumul către Braşov a fost frumos şi nu mi s-a părut nici prea lung. Am ajuns în Braşov în jurul ore 11:00, la Sala Sporturilor. Din acel loc am fost îndrumaţi la Hotel Traian unde am fost cazaţi. Pentru noi, partea bună fu faptul că am fost cazaţi în acelaşi hotel şi băieţi şi fete. Alte grupuri, cum ar fi cei din Roman sau Piatra-Neamţ, au fost separaţi: fetele cazate la Hotel Traian iar băieţii la Hotel Dagida, aflat la câteva străzi depărtare. La un moment dat am fost întrebaţi de către două fete unde este Hotel Dagida şi le-am răspuns: “Mergi prima la dreapta, prima la stânga şi iar prima la dreapta şi ai ajuns!” Nu au vrut să ne creadă – credeau că râdem de ele -, până nu am mers cu ele.

Cazarea a fost ok, cu toate că era un Hotel de 1 stea. Eu mă aşteptam la ceva mai rău, dar a fost chiar foarte bine. Eram 4 persoane în cameră însă băile erau comune pe tot catul. Camerele erau mari şi ok din punct de vedere al curăţeniei.

Programul conferinţei a fost încărcat iar la un moment dat mă întrebam de ce l-au făcut aşa de încărcat. M-am liniştit când mi-am dat seamă că e vorba de o conferinţă ce ţine mai multe zile şi nu de o tabără în care ai câteva ore de studiu. Dimineaţă programul începea la ora 9:30 cu un timp de închinarea de 30 de min, urma apoi o sesiune de 1:30 h, 30 min de cântec, a doua sesiune de 1:30 h, după care încă 30 min cântec şi anunţuri. După amiază programul se desfăşura în acelaşi fel începând de la ora 17:00 până la orele 21:00. În ce priveşte programul propriu-zis de la conferinţă eu aş fi făcut o schimbare. În acele 30 min de cântec dintre sesiuni aş fi pus o mică pauză. 4 ore în continuu să fii concentrat la program e foarte mult, chiar dacă nu e vorba doar de mesaj ci sunt şi cântece. În timpul sesiunilor, excepţie făcând cea a lui Eliezer Măceşaru, mulţi tinerii ieşeau după o oră de predică. Era foarte cald înăuntru şi o mică pauză cred că ar fi fost foarte benefică pentru toţi.

Încă de joi, de la prima parte a conferinţei, am început să mă gândesc la un lucru. E legat de partea de închinare a conferinţei, de muzică în special. Au cântat mai multe formaţii creştine. Unele au fost ok însă altele nu! Nu mi-a plăcut stilul de muzică adoptat de unele formaţii. Mă refer la acel gen de muzică worship în care instrumentul e dat prea tare, care îi ia pe toţi la grămadă şi încearcă prin ritm şi volum să îi aducă într-o stare de închinare. Nu am nimic împotriva bateriei, a chitărilor electrice – îmi sunt drage dacă sunt folosite în mod înţelept pentru a da o tonalitate mai vioaie unui cântec dar nu, de acum, dacă am învăţat să batem “în tobe” (cu ” ” pentru că nu a fost o baterie propriu-zisă ci de pe orgă), îi dăm bătatie până ce tremură totul sub tălpile noastre. Mă bucur că la finalul conferinţei şi fraţii au sesizat acest lucru şi aştept să văd schimbarea. Întreb un lucru: acel gen de muzică şi acel stil ne este caracteristic nouă, tinerilor Bisericile Creştine după Evanghelie? La programele noastre de tineret, în bisericile locale, în faţa adunărilor din care facem parte, adoptăm acel gen de muzică şi acel stil? Nu zic că nu ar fi câteva adunări în care acest stil e adoptat, dar nu este caracteristic majorităţii. Şi până la urmă aş fi trecut şi peste acest lucru fără să zic nimic dacă liderii acelor grupuri de închinare ar fi ştiut prin cuvintele lor dinaintea cântecelor să mă îndrume în închinare. Ultima formaţie ce a cântat, “Până la capăt”, mi-a plăcut şi am zis că e ok în ciuda faptului că instrumentul a fost tare şi ritmul destul de alert. Mi-a plăcut că atât Sami G. cât şi celălalt lider, prin cuvintele lor m-au provocat să mă gândesc la cuvintele cântecelor, să vin înaintea lui Dumnezeu şi să mă închin. Prin atitudinea lor am observat că ceea ce ei ne transmit nouă e adevărat şi pentru ei. Şi un alt lucru ce nu mi-a plăcut a fost faptul că pe formularele de evaluare a conferinţei aveai posibilitatea să dai un calificativ pentru fiecare sesiune în parte dar nu şi pentru grupurile ce au cântat.

Continua pe blogul lui Eduard Louis